CUM SA DEVII UN HACKER

Expertii in securitate au declarat vineri ca o vulnerabilitate intr-un format de compresie folosit in Linux si Unix
le permite hacker-ilor accesul la sisteme. Desi un patch pentru biblioteca zlib nu este disponibil, cativa distribuitori de Linux si BSD au publicat fix-uri proprii.


Potrivit companie de securitate Secunia, bug-ul, care afecteaza versiunea curenta de zlib, 1.2.2, poate fi exploatat pentru a lansa un atac de genul denial-of-service (DoS). Un astfel de atac poate bloca orice aplicatie care foloseste biblioteca sau ii poate permite unui atacator sa strecoare cod malitios. Secunia a apreciat aceasta vulnerabilitate ca fiind "Highly critical".


Vulnerabilitatea a fost descoperita initial miercuri de un cercetator de la Gentoo Linux care a publicat stirea pe site-ul companiei sale.

Desi autorii proiectului open-source nu au publicat vreun patch, distribuitori de Linux, cum ar fi Debian, FreeBSD, Gentoo, OpenBSD, Red Hat, si SuSE, au publicat deja patch-uri.




Dicţionarul de jargon conţine mai multe definţii ale cuvantului hacker, cele mai multe fiind legate de obsesia pentru tehnică şi de dorinţa de a rezolva probleme şi a depăşi limite. Dacă vrei să şti cum să devii un hacker doar două definiţii sunt relevante.

Există o comunitate, o cultură, formată din programatori experti şi magicieni în ceea ce priveşte reţelele care îşi are originea în primele experimente ARPAnet. Membrii acestei culturi au creat termenul de hacker. Hackerii au construit internetul. Hackerii fac să funcţioneze Usenet. Hackerii menţin World Wide Web funcţional. Dacă faci parte din această cultură, dacă ai contribuit şi ceilalţi ştiu cine eşti şi te numesc hacker, atunci eşti un hacker.

Conceptul de hacker nu este limitat doar la tehnică. Există oameni care aplică atitudinea unui hacker şi în alte domenii cum ar fi electronica şi muzica. Termenul poate fi asociat celui mai înalt nivel din orice ştiinţă sau artă. Hackerii programatori recunosc aceste spirite înzestrate şi în alte persoane. Unele persoane spun că atitudinea unui hacker este independentă de domeniu. În continuarea acestui document o să mă concentrez pe deprinderile şi atitudinea unui hacker programator, şi pe tradiţia celor care au impus denumirea de hacker.

Mai există un grup de oameni care se autodeclară hackeri, dar care nu sunt. Aceşti oameni ( în special adolescenţi ) nu fac altceva decât să atace calculatoare pe internet şi să folosească ilegal sistemul telefonic. Hackerii adevăraţi numesc aceste persoane crackeri şi nu vor să aibă nici o legătură cu ei. Majoritatea hackerilor adevaraţi cred că crackerii sunt leneşi, iresponsabili, şi nu foarte inteligenţi, şi simplu fapt de a fi capabil să intri în anumite calculatoare nu te face să fi hacker la fel cum a fi capabil să porneşti o maşină fară chei nu te face un inginer auto. Din nefericire, mulţi jurnalişti şi scriitori au fost păcăliţi să folosească cuvântul hacker pentru a descrie crackeri; acest lucru îi irită pe hackerii adevăraţi.

Diferenţa esenţială dintre un hacker şi un cracker este următoarea : hackerii construiesc lucruri pe când crackerii nu fac altceva decât să distrugă.

Dacă vrei să devii un hacker continuă să citeşti. Dacă tot ce vrei e să fi un cracker atunci citeşte grupul de ştiri alt.2600 şi pregăteşte-te să faci cinci sau zece ani de închisoare după ce descoperi că nu eşti aşa inteligent cum crezi. Şi asta e tot ce voi spune despre crackeri.

Atitudinea unui Hacker
1. Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate.
2. Nici o problemă nu ar trebui să fie rezolvată de doua ori.
3. Evită plictiseala şi munca neinteresantă.
4. Libertatea este bună.
5. Atitudinea nu substituie competenţele.
Hackerii rezolva probleme şi construiesc, ei cred în libertate şi ajutorul reciproc dezinteresat. Pentru a fi acceptat ca un hacker, trebuie să te comporţi ca şi cum ai avea această atitudine. Şi pentru a te comporta astfel trebuie să crezi cu adevărat în aceste valori.

Dar dacă te gândeşti să imiţi atitudinea de hacker doar pentru a fi acceptat în comunitate atunci ai inţeles greşit. E foarte important să devii tipul de persoană care crede că aceste lucruri sunt importante pentru că te ajută să înveţi şi să rămâi motivat. Ca toate celelalte arte care presupun creativitate, cel mai eficient mod de a deveni un maestru este imitarea acţiunilor unui maestru, nu doar intelectual ci şi emoţional.

Sau, aşa cum afirmă acest poem Zen modern :

Pentru a urma calea:
priveşte maestrul,
urmează maestrul,
mergi împreună cu maestrul,
priveşte prin ochii maestrului,
fi tu maestrul.
To follow the path:
look to the master,
follow the master,
walk with the master,
see through the master,
become the master.



Deci, pentru a deveni un hacker repetă următoarele lucruri până când reuşeşti să crezi în ele:

1. Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate.
A fi un hacker e foarte amuzant, un gen de amuzament care are nevoie de foarte mult efort. Efortul necesită motivaţie. Atleţii de succes îşi menţim motivaţia din dorinţa de a-şi împinge trupul către obiective din ce în ce mai ridicate. Asemănător, pentru a fi un hacker trebuie să te simţi motivat să rezolvi probleme, să îţi îmbunătăţeşti aptitudinile, şi să îţi exerciţi inteligenţa.

Dacă nu eşti genul de persoană care simte aceste lucruri natural, va trebui să devii o astfel de persoană pentru a deveni un hacker. Altfel, o să descoperi că energia pentru hacking e folosită în altfel de distracţii precum sex, bani şi aprobare socială.

( Trebuie să îţi dezvolţi şi o încredere în propria capacitate de a învăţa lucruri noi, încrederea în faptul că chiar dacă nu şti tot ce e necesar pentru a rezolva o problema, dacă reuşeşti să întelegi o parte din ea şi să înveţi în continuare din acest punct vei şti suficient pentru a rezolva urmatoarea parte şi tot aşa, până când termini. )

2. Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori.
Creierele creative sunt o resursă limitată. Nu ar trebui să fie irosite reinventând roata mai ales ştiind că sunt atâtea probleme interesante care aşteaptă să fie rezolvate.

Pentru a te comporta ca un hacker, trebuie să înţelegi că timpul celorlalţi este la fel de important ca şi al tău, astfel încat este o datorie morală să împarţi informaţiile, să rezolvi probleme a căror soluţie să o faci disponibilă oricui pentru ca ceilalţi hackeri să rezolve noi probleme şi să nu fie nevoiţi să rezolve probleme deja rezolvate.

Atenţie pentru că "Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori" nu implică faptul că toate solutiile existente trebuie să fie considerate permanente, sau că există o singură soluţie pentru o anumită problemă. Des învăţăm mult despre o problema pe care nu am ştiut să o rezolvăm studiind o primă rezolvare. Este bine, şi de multe ori chiar necesar, să decidem că putem să rezolvam problema mai bine. Nu sunt benefice barierele artificiale impuse tehnic, legal sau instituţional ( programe cu sursă închisă ) care împiedică refolosirea unei soluţii bune şi fortează oamenii să reinventeze roata.

(Nu trebuie să crezi ca eşti obligat să dai toată munca ta creativă, deşi hackerii care fac acest lucru sunt mai respectaţi. E compatibil cu valorile hackerilor să vinzi destul astfel încât să ai ce mânca, platii chiria şi cumpăra calculatoare. Este acceptat să îţi foloseţti deprinderile de hacker pentru a te îmbogatii, atâta timp cât nu uiţi de ceilalţi hackeri şi de valorile de care discutam aici.)

3. Evită plictiseala şi munca neinteresantă.
Hackerii ( şi persoanele creative în general ) nu ar trebui să fie niciodată plictisiţi sau să facă o muncă repetitivă şi neinteresantă, pentru că atunci când acest lucru se întâmplă nu mai pot să rezolve probleme noi şi interesante. Pierderea este dureroasă pentru toţi. Evită plictiseala şi orice formă de muncă neinteresantă.

Pentru a te comporta ca un hacker trebuie să crezi în acest lucru suficient de mult încât să încerci să automatizezi orice fel de muncă plictisitoare, nu doar pentru tine ci şi pentru ceilalţi ( în special alţi hackeri ).

(Nu există nici o excepţie la acest lucru. Hackerii vor face câteodată lucruri care par repetitive şi plictisitoare unui observator ca un exerciţiu de limpezire a gândurilor, sau pentru a forma o nouă deprindere sau pentru o anumită experienţă care nu poate fi încercată altfel. Dar aceasta este o alegere, nimeni care e capabil să gândească nu ar trebui să fie forţat să facă o muncă plictisitoare.)

4. Libertatea este bună.
Hackerii sunt natural independenţi, nesupuşi autorităţilor. Oricine poate să îţi dea ordine poate să te oprească să rezolvi o problemă de care eşti fascinat, şi sigur va găsi un motiv stupid pentru aceasta. Aşa că atitudinea autoritară trebuie să fie respinsă în orice situaţie.

(Dar asta nu înseamnă că trebuie să luptăm împotriva tuturor autorităţilor. Copii trebuie să fie ghidaţi şi criminalii închişi. Un hacker poate să accepte o anumită autoritate pentru a obţine ceva, care este mai valoros decât timpul pe care îl pierde urmând ordinele. Dar aceasta este o situaţie rar întâlnită şi acceptată conştient.)

Autorităţile se dezvoltă bazându-se pe secrete şi cenzură. Acestea împiedică schimbul liber şi voluntar de informaţie, autorităţile preferă cooperarea pe care o pot controla. Deci pentru a te comporta ca un hacker trebuie să îţi dezvolţi o repulsie instinctivă faţă de cenzură, secrete şi uzul forţei. Trebuie să ai puterea să acţionezi conform acestei credinţe.

5. Atitudinea nu substituie competenţele.
Pentru a fi un hacker trebuie să îţi dezvolţi această atitudine. Dar copierea unei atitudini nu te va face un hacker, aşa cum nu te va face un atlet sau o vedetă. Pentru a devenii un hacker ai nevoie de inteligenţă, practică, dedicare, şi multă muncă.

Trebuie să înveţi să nu ai încredere în atitudine şi să respecţi competenţa de orice fel. Priceperea la lucruri dificile, pe care puţini le pot înţelege, care necesită concentrare şi atenţie, este cu atât mai mult apreciată.

Dacă respecţi competenţa, o să îţi placă să o dezvolţi în tine şi munca dificilă va devenii un joc intens. Atitudinea este vitală pentru a devenii un hacker.


Cunoştinţe esenţiale
1. Învaţă să programezi.
2. Instalează şi foloseşte un sistem din familia Unix.
3. Învaţă să foloseşti internetul şi HTML.
4. Dacă nu şti engleză la un nivel acceptabil, învaţă.
Atitudinea este foarte importantă dar cunoştinţele sunt şi mai importante. Atitudinea nu substituie cunoştinţele, şi există un set de deprinderi pe care trebuie să le ai înainte ca cineva să se gândească să te numească hacker.

Acest set de deprinderi se schimbă lent pe masură ce trece timpul şi tehnologia creează cunoştinţe noi şi le face pe cele vechi insuficiente. De exemplu iniţial includea necesitatea de a şti să programezi în limbaj de asamblare, şi doar recent a fost introdus şi HTML. Dar acum include următoarele deprinderi :

1. Învată să programezi.
Acest lucru este esenţial. Daca nu şti să programezi în nici un limbaj îţi recomand să începi cu Python. E foarte bine gândit, bine documentat, şi destul de blând cu începătorii. Lăsând la o parte faptul că e un limbaj bun pentru începători, Python nu este o jucărie, este un limbaj foarte puternic şi flexibil şi care se pretează a fi folosit la proiecte mari. Am scris o evaluare mai detaliată aici. Nişte tutoriale foarte bune sunt disponibile pe pagina web www.python.org

Java este un alt limbaj bun pentru a învăţa să programezi în el. Este ceva mai dificil decât Python dar produce un cod mai rapid. Este un limbaj care e foarte bine să fie ştiut. Din nefericire însă implementarea oficială Sun este încă proprietară. Aceasta nu este o prea mare problemă în ceea ce priveşte limbajul în sine pentru că există alternative open-source de foarte bună calitate; problema reală este dată de bibliotecile de funcţii care sunt disponibile împreună cu limbajul. Implementările open-source sunt încă în spatele celor oficiale oferite de Sun. Aşa că dacă vrei să înveţi Java foloseşte o implementare open-source pentru a evita să devii dependent de codul proprietate Sun.

Dar trebuie să fi conştient că nu o să ajungi un hacker, nici măcar un programator dacă şti unul sau două limbaje de programare, trebuie să inveţi să gândeşti problemele de programare la modul general, independent de limbaj. Pentru a fi un hacker adevărat trebuie să ajungi până în punctul în care să reuşeşti să înveţi un limbaj nou în câteva zile făcând asociaţii cu ceea ce şti deja. Asta înseamnă că trebuie să şti mai multe limbaje diferite.

După ce depăşeşti faza iniţială şi o să incepi să înţelegi principalele concepte trebuie să înveţi C, limbajul pe baza căruia a fost construit Unix. C++ are foarte multe elemente comune cu C, dacă şti unul va fi uşor să îl înveţi pe celălalt. Nici C, nici C++ nu sunt genul de limbaje pe care să le înveţi prima data. O să observi că o să fi mult mai productiv in alte limbaje decât în C.

C-ul este foarte eficient, şi econom cu resursele calculatorului. Din nefericire C-ul are aceasta eficienţă deoarece managementul memoriei şi a resurselor este lăsat în seama programatorului. Tot codul acesta este complex şi predispus la probleme ( bug-uri ) şi va consuma foarte mult timp. Tinând cont de cât de rapide sunt calculatoarele de astăzi este mai bine să foloseşti un limbaj care să economisească timpul programatorului şi nu pe cel al calculatorului ( ex:Python ).

Alte limbaje de importanţă deosebită pentru un hacker sunt Perl şi LISP. Perl merită învăţat în special din motive practice; este folosit foarte frecvent pentru pagini de web dinamice şi pentru administrarea sistemului, astfel încât chiar dacă nu o scri programe în Perl tot trebuie să şti să înţelegi o sursă. Mulţi oameni utilizează Perl aşa cum sugerez eu să fie folosit Python, pentru a evita programarea în C atunci cand nu e nevoie de eficienţă. Va trebui să fi capabil să înţelegi aceste programe.

LISP merită învăţat pentru sentimentul de mulţumire pe care îl ai atunci cand reuşeşti să-l înţelegi. Această experienţă te va face un programator mai bun pentru tot restul vieţii, chiar dacă nu o să foloseşti LISP pentru a scrie programe. ( Poţi să capeţi nişte experienţă în LISP uşor scriind şi modificând moduri de editare pentru Emacs, sau Script-Fu plugins pentru GIMP. )

Cel mai bine e să le înveţi pe toate cinci : Pyhton, C/C++, Java, Perl si LISP. În afara faptului că sunt cele mai importante limbaje pentru hacking sunt şi ipostaze ale diferitelor paradigme de programare, şi fiecare te va educa în diferite moduri.

Nu pot să dau instrucţiuni complete despre cum să înveţi să programezi, e o muncă dificilă. Dar pot să îţi spun că nu te vor ajuta foarte mult carţile şi cursurile ( mulţi, poate cei mai mulţi hackeri sunt autodidacţi ). Pot să înveţi despre un limbaj din carţi, dar modul de gândire care transformă acele cunoştiinţe într-o deprindere pot fi învăţate numai prin exerciţiu şi programare. Ceea ce trebuie să faci e să (a) citeşti programe şi să scri programe.

Peter Norving care este unul dintre cei mai buni hackeri de la Google şi coautor al unor excelente cărţi despre inteligenţă artificială, a scris un eseu excelent numit Teach Yourself Programming in Ten Years. Reţeta lui pentru succes în programare merită toată atenţia.

A învăţa să programezi e ca şi cum ai învăţa o nouă limbă. Cea mai bună modalitate e să citeşti câteva texte scrise de experţi în domeniu, să scrii nişte chestii singur, să citeşti mai mult, să mai scri, să citeşti, să scri .... şi să repeţi până când dezvolţi în scris genul de putere şi economie pe care o vezi în modelele tale.

Găsirea unor programe bune pentru analizat era o chestie dificilă, pentru că erau puţine disponibile sub formă de cod sursă pe care puteau experimenta hackerii. Acest lucru s-a schimbat dramatic; programe cu sursă deschisă ( open-source ), unelte pentru programare şi sisteme de operare ( toate construite de hackeri ) sunt acum disponibile pentru oricine. Ceea ce ne apropie de următorul subiect .....

2. Instalează şi foloseşte un sistem de operare din familia Unix.
O să presupun că ai un calculator personal sau ai acces la unul. ( Gândeşte-te un moment ce înseamnă asta. Cultura hackerilor a apărut în timpul în care calculatoarele erau aşa de scumpe încât nici o persoană fizică nu îşi permitea să îşi cumpere. ). Unul dintre cei mai importanţi paşi pe care un începător îl poate face pentru a începe să dobândească deprinderi de hacker este să facă rost de o copie de Linux sau BSD, să-l instaleze pe calculatorul personal şi să înveţe să-l folosească.

Da, mai sunt şi alte sisteme de operare în lume în afară de Unix. Dar sunt distribuite sub formă binară, nu poţi citi codul, nu-l poţi modifica. A încearca să înveţi hacking pe un calculator cu Microsoft Windows sau orice alt sistem de operare cu surse închise e ca şi cum ai încerca să dansezi îmbrăcat în gips.

Sub Mac OS X este posibil, dar numai o parte din sistemul de operare are şi surse, e posibil să te loveşti de multe ziduri, şi trebuie să fi atent să nu dezvolţi prostul obicei de a depinde de codul proprietate Apple. Dacă te concentrezi pe Unix poţi învăţa foarte multe lucruri.

Unix este sistemul de operare al internetului. Deşi poţi să înveţi să foloseşti internetul fără să şti Unix, nu poţi să fi un hacker fără să înţelegi Unix. Din acest motiv, cultura hackerilor este strâns legată de Unix. ( Acest lucru nu a fost întotdeauna adevărat, şi câţiva hackeri nu sunt prea bucuroşi, dar simbioza între Unix şi internet este suficient de puternică încât nici Microsoft nu poate să intervină.)

Aşa că instalează un sistem din familia Unix ( Şi mie îmi place Linux dar mai există şi alte căi ( şi da, poţi să ai şi Linux şi Windows pe acelaşi calculator )). Invaţă să-l folosesti. Experimentează cu el. Navighează pe internet cu el. Citeşte codul. Modifică codul. O să ai la dispoziţie unelte pentru programare : C, LISP, Python şi Perl, mai mult decât pe orice sistem Microsoft, o să înveţi mult mai repede decât îţi dai seama.

Pentru mai multe informaţii în legătură cu Unix vezi The Loginataka. Aruncă o privire şi pe The Art Of Unix Programming.

Pentru a obţine o copie Linux, vizitează Linux Online!; poţi să descarci de acolo sau ( o idee mai bună ) gaseşte un grup local de utilizatori Linux care să te ajute cu instalarea. Din perspectiva unui nou utilizator toate distribuţiile Linux sunt identice.

Poţi să gasesti informaţii şi resurse despre BSD Unix la www.bsd.org.

Am scris o scurtă introducere la adresa Basics of Unix and the Internet

(Notă : Nu recomand instalarea unui sistem Linux sau BSD singur, mai ales dacă eşti un începător. Pentru Linux găseşte un grup de utilizatori şi cere ajutor.)

3. Învaţă să foloseşti internetul şi HTML.
Cele mai multe lucruri pe care cultura hackerilor le-a produs nu s-au bucurat de atenţie publică, fiind folosite în fabrici şi universităţi fără nici un impact direct asupra omenilor în general. Internetul este marea excepţie, marea şi strălucitoarea jucărie realizată de hackeri care a schimbat lumea. Din acest motiv ( şi multe altele ) trebuie să înveţi să şti să lucrezi pe internet.

Asta nu înseamnă doar să şti să foloseşti un browser ( oricine poate să facă asta ), trebuie să înveţi să scri HTML - limbajul Web-ului. Dacă nu şti să programezi învăţând HTML o să îţi fie mai uşor să înveţi apoi un limbaj de programare. Aşa că trebuie să îţi faci o pagină pe web. Încearcă să foloseşti standardul XHTML, care e mai aranjat decât clasicul HTML. ( Se găsesc uşor tutoriale pe internet; aici e unul.)

Dar simplu fapt de a avea o pagina e doar începutul lungului drum spre a devenii un hacker. Internetul e plin de astfel de pagini. Majoritatea au un conţinut inutil ( vezi The HTML Hell Page ).

Ca să merite, pagina ta va trebui să aibă conţinut, să fie interesantă/folositoare altor hackeri. Şi asta ne aduce la urmatorul subiect ....

4. Dacă nu şti engleză la un nivel acceptabil, învaţă.
Ca american şi vorbitor nativ de limbă engleză am ezitat să sugerez acest lucru, l-am perceput ca o formă de imperialism cultural. Dar câţiva vorbitori nativi de altă limbă decât engleza m-au împins să declar că engleza este limba comunităţii hackerilor şi că trebuie să o şti pentru a te integra.

În jurul anului 1991 am învăţat că mulţi hackeri care stiau engleza o foloseau în special în discuţiile tehnice; mi s-a spus că engleza are un vocabular tehnic mult mai bogat decât orice altă limba şi deci este un instrument mai bun pentru astfel de discuţii. Din motive similare traducerile cărţilor tehnice din engleză sunt deseori nesatisfăcătoare.

Linus Torvalds comentează tot codul pe care îl scrie în engleză ( aparent nici nu şi-a pus vreodată problema dacă ar trebui să facă altfel ). Engleza lui fluentă a fost un factor important în abilitatea sa de a recruta o comunitate globală de dezvoltatori Linux. Este un exemplu bun de urmat.

Fiind un vorbitor nativ de engleză nu garantează că ştii suficient de mult pentru a fi un hacker. Dacă scrisul este plin de dezacorduri şi de greşeli, mulţi hackeri ( inclusiv eu ) vor avea tendinţa să te ignore. Deşi scrisul dezordonat nu înseamnă neapărat şi o gândire dezordonată am observat că există totuşi o corelaţie destul de puternică. Daca nu şti să scri bine, învaţă.


Statutul în comunitatea hackerilor
1. Scrie programe cu surse deschise ( open-source )
2. Ajută la testarea şi îmbunătăţirea programelor open-source
3. Publică informaţii utile
4. Menţine infrastructura funcţională
5. Ajută comunitatea hackerilor
Ca şi celelalte culturi care nu se bazează pe economie, cultura hackerilor se bazează pe reputaţie. Tu încerci să rezolvi probleme interesante, dar cât de interesante sunt, şi cât de bune sunt soluţiile tale rămâne să decidă ceilalţi.

Atunci când faci parte din jocul hackerilor scorul tău e dat în special de ceea ce gândesc ceilalţi ( din acest motiv nu te poţi numi hacker până în momentul când ceilalţi nu te numesc astfel ). Acest fapt este mascat de imaginea hackingului văzut ca o activitate solitară; şi de un tabu din cultura hackerilor ( care a început să dispară din 1990 dar care este încă puternic ) împotriva admiterii faptului că aprobarea celorlalti are un rol în motivaţie.

Cultura hackerilor este ceea ce antropologi numesc o cultură a darului. Obţii reputaţie şi eşti respectat, nu fiind frumos, nu având lucruri pe care alţi oameni le vor, ci oferind - timp, creativitate, şi rezultatul muncii tale.

Sunt cinci lucruri pe care le poţi face pentru a fi respectat de ceilalţi hackeri :

1. Scrie programe cu surse deschise ( open-source )
Primul lucru ( central şi tradiţional ) pe care îl poţi face e să scri programe pe care ceilalţi hackeri să le considere distractive şi utile, şi să oferi codul sursă al acestor programe astfel încât toţi să îl poată folosi.

(Iniţial au fost numite gratis ( free ) dar termenul a introdus confuzie pentru că nu se ştia exact ce înseamnă gratis. Cei mai mulţi folosesc astăzi termenul de open-source).

Cei mai respectaţi în cultura hackerilor sunt cei care au scris programe mari şi capabile, care au satisfăcut o nevoie generală şi care au fost oferite gratis împreună cu sursele complete astfel încât oricine să le poată folosi şi învăţa din ele.

Dar lucrurile nu au fost mereu aşa. Deşi hackerii au privit dezvoltatorii open-source cu multă admiraţie ca un element esenţial al culturii, înainte de 1990 majoritatea hackerilor scriau programe cu sursele închise. Această atitudine era încă activă în 1996 când am scris prima versiune a acestui document; lucrurile s-au schimbat începând cu anul 1997. Astăzi comunitatea hackerilor şi comunitatea dezvoltatorilor open-source sunt două denumiri care descriu acelaşi lucru dar e bine să ştim că lucrurile nu au fost mereu aşa.

2. Ajută la testarea şi îmbunătăţirea programelor open-source
Şi cei care găsesc erorile din programele open-source sunt foarte respectaţi. În această lume imperfectă, inevitabil ajungem să ne petrecem cel mai mult timp de dezvoltare a programelor căutând erori. Din acest motiv orice dezvoltator open-source care gândeşte îţi va spune că nişte testeri buni ( care ştiu cum să descrie simptomele clar, să localizeze problemele, să ignore micile probleme din primele apariţii, şi care pot să aplice nişte funcţii de diagnosticare ) sunt foarte valoroşi. Chiar şi unul singur poate să facă diferenţa între o căutare de erori care este stresantă şi una foarte uşoară.

Daca eşti un începător, încearcă să găseşti un program care este în dezvoltare şi de care eşti interesat şi fi un bun tester. Are loc un avans natural de la a ajuta la testarea programelor, la a ajuta la eliminarea erorilor şi a ajuta la scrierea lor. O să înveţi foarte mult astfel şi o să ai o relaţie bună cu oameni care te vor ajuta mai târziu.

3. Publică informaţii utile
Un alt lucru bun e să colectezi şi să filtrezi informaţii utile şi interesante în pagini web sau documente cu răspunsuri la întrebări frecvente ( FAQ - Frequently Asked Questions ) pe care să le faci disponibile tuturor.

Menţinătorii celor mai importante liste de întrebări frecvente primesc la fel de mult respect ca şi dezvoltatorii open-source.

4. Ajută la menţinerea infrastructurii funcţionale
Cultura hackerilor ( şi a inginerilor care au dezvoltat internetul ) se bazează pe voluntariat. E foarte multă muncă necesară care trebuie făcută pentru a menţine lucrurile funcţionale : administrare liste de mail, moderare grupuri de ştiri, menţinerea unor arhive mari de soft, dezvoltarea de RFC-uri şi alte standarde tehnice.

Oamenii care fac aceste lucruri sunt foarte respectaţi pentru că toată lumea ştie că aceste munci sunt mari devoratoare de timp şi nu sunt atât de distractive ca programarea. Făcând aceste lucruri persoanele respective îşi arată loialitatea.

5. Ajută comunitatea hackerilor
În final, poţi să ajuţi la propagarea culturii hackerilor în sine ( prin de exemplu scrierea unui eseu despre cum să devii un hacker :-)). Nu vei putea să faci acest lucru decât dacă vei fi cunoscut de cât mai mulţi oameni pentru unul din primele patru lucruri.

Comunitatea hackerilor nu are lideri, dar are eroi, "bătrâni", istorici şi purtători de cuvânt. Când ai fost implicat mai mult timp în comunitate se poate să ajungi ceva de genul ăsta. Atenţie: hackerii nu au încredere în ego-ul zgomotos al "bătrânilor" aşa că poate fi periculos să ai o astfel de faimă. Nu trebuie să încerci din toate puterile să te ridici la un astfel de nivel, trebuie să te poziţionezi de aşa natură încât să îţi cadă în braţe şi atunci să fi modest.


Legătura Hacker/Tocilar(nerd)
Termenul nerd din engleză nu are o traducere exactă în română. În limba engleză termenul este mult mai nuanţat decât definiţia acceptata în limba română. O astfel de persoană nu poate fi numită pur şi simplu tocilar. Pentru mai multe informaţii vedeţi pagina http://en.wikipedia.org/wiki/Nerd. În continuare în text o să folosesc termenul din română, tocilar, dar cu sensul mult mai nuanţat şi apropiat de cel real. O discuţie pe această temă poate fi lungă - şi într-o oarecare măsură asemănătoare cu cea despre cum să devii un hacker.

Contrar miturilor, nu trebuie să fi un tocilar ca să fi un hacker. Ajută, şi întradevăr majoritatea hackerilor sunt tocilari. Fiind mai puţin sociabil te ajută să rămâi concentrat asupra lucrurilor cu adevărat importante, precum gândirea şi hackingul.

Din acest motiv, mulţi hackeri au adoptat termenul de nerd(tocilar) şi chiar şi termenul mai dur geek ca o modalitate de a-şi declara independenţa faţă de aşteptările societăţii.

Dacă reuşeşti să te concetrezi pe hacking suficient astfel încât să fi bun şi să ai şi o viaţă socială, totul e înregulă. Astăzi e mult mai uşor să faci asta decât era în 1970 când eram un începător; societatea este mult mai prietenoasă cu astfel de persoane azi. Există un număr în creştere de persoane care realizează că hackerii sunt şi nişte persoane foarte sensibile şi iubitoare.

Dacă eşti atras de hacking pentru că nu ai o viaţă socială şi asta e ok, cel puţin nu o să ai probleme să te concentrezi. Poate o să ai o viaţă mai târziu.


Puncte pentru stil
Pentru a fi un hacker trebuie să îţi formezi un mod de gândire specific. Sunt anumite lucruri pe care le poţi face atunci când nu eşti la un calculator care par să ajute. Nu există un substituient pentru hacking ( nimic nu e ) dar mulţi hackeri apelează la astfel de activităţi şi se simt conectaţi într-un anumit fel cu hackingul.


Învaţă bine limba materna. Deşi există un stereotip că programatorii nu pot scrie, un număr surprinzător de hackeri ( inclusiv unii dintre cei mai împliniţi pe care îi cunosc ) sunt foarte buni scriitori.

Citeşte cărti ştiinţifico-fantastice. Mergi la întâlnirile pe teme ştiinţifico-fantastice( sunt un loc bun unde poţi întâlni alţi hackeri )

Învaţă o formă de arte marţiale. Genul de disciplină mentală necesară pentru arte martiale este similară cu ceea ce fac hackerii. Cele mai populare forme între hackeri sunt Tae Kwon Do, diferite forme de Karate, Wing Chun, Aikido, sau Ju Jitsu. Cele mai populare sunt cele care pun accentul pe disciplina mentală, relaxare conştientă, şi control în defavoarea rezistenţei şi puterii fizice.

Studiază o disciplină de meditaţie. Cea mai practicată în acest moment este Zen ( important, poate fi practicată fără necesitatea de a crede într-o noua religie sau renunţarea la cea pe care o ai deja ). Şi altele pot funcţiona dar trebuie să fi atent să nu începi să crezi chestii aiurea.

Dezvoltăţi simţul muzical. Învaţă să apreciezi diferite genuri de muzica. Învaţă să cânţi la un instrument muzical, sau doar să cânţi.

Apreciază jocurile de cuvinte.

Cu cât mai multe lucruri din cele enumerate faci deja, este mai probabil să fi un hacker natural. De ce aceste lucruri nu se poate explica, dar sunt conectate cu o serie de caracteristici ale emisferei drepte şi emisferei stângi care sunt importante; hackerii trebuie să fie capabili să gândească logic dar şi să poată să depăşească tiparele.

Munceşte la fel de intens cum te joci, joacă-te la fel de intens precum munceşti. Pentru hackerii adevăraţi graniţele dintre "joc", "muncă", "ştiinţă" şi "artă" par să dispară şi să se uneasca într-un singur concept. Deasemenea nu trebuie să fi mulţumit cu un anumit set de cunoştinţe. Deşi majoritatea hackerilor se recomandă ca programatori, este foarte probabil să fie competenţi şi în alte domenii : administrare de sistem, web design, şi depanatori de componente. Un hacker care este administrator de sistem este probabil să fie foarte bun la programarea în limbaje de script şi web design. Hackerii nu fac lucrurile pe jumătate : dacă învaţă ceva nou au tendinta să devină foarte buni.

În final, câteva lucrurile care nu trebuie făcute.

Nu folosi un nick sau un ID grandios sau prostesc.

Nu participa la jigniri( flame wars ) pe Usenet ( sau oriunde altundeva ).

Nu te autointitula un vandal electronic( cyberpunk ) şi nu băga pe nimeni în seamă care se denumeşte astfel.

Nu pune mesaje sau trimite mail-uri care sunt pline de erori

Nu vei primi decât mustrări pentru orice fel de astfel de abatere. Hackerii au memorie lungă, poate dura ani de zile pentru a fi acceptat.

Problema cu nick-urile merită să fie abordată mai pe larg. Ascunderea identitatii în spatele unui nume fals este o atitudine copilărească specifică crackerilor, warez d00dz, şi altor forme de viaţă inferioare. Hackerii nu fac asta; sunt mândrii de ceea ce fac şi vor ca acţiunilor lor să fie asociate cu numele lor real. Aşa că dacă ai un astfel de nick, renunţă la el. În cultura hackerilor nu va face altceva decât să te marcheze ca un ratat.


Alte resurse
Paul Graham a scris un eseu numit Great Hackers, şi încă unul numit Undergraduation, în care se gaseşte multă înţelepciune.

Peter Seebach menţine un excelent Hacker FAQ pentru manageri/angajatori care nu ştiu cum să trateze un hacker.

Există un document numit How To Be A Programmer care este o excelentă continuare la acesta. Conţine sfaturi valoroase nu numai despre programare, dar şi despre cum să te comporţi într-o echipă de programatori.

Am scris şi A Brief History Of Hackerdom.

Am scris un articol, The Cathedral and the Bazaar, care explică cum funcţionează comunitatea Linux şi comunitatea open-source. Am abordat subiectul şi mai serios în cotinuarea numită Homesteading the Noosphere.

Rick Moen a scris un document excelent despre how to run a Linux user group.

Rick Moen şi cu mine am colaborat la un alt articol numit How To Ask Smart Questions( Cum să pui întrebări inteligente ). Acesta te va ajuta să cauţi ajutor într-un fel în care e destul de probabil să-l primeşti.

Dacă ai nevoie de informaţii despre cum merg calculatoarele personale, Unix şi internetul citeşte The Unix and Internet Fundamentals HOWTO.

Atunci când publici programe sau scri patch-uri pentru programe încearcă să urmezi regulile din Software Release Practice HOWTO.

Dacă ţi-a plăcut poemul Zen sigur o să-ţi placă şi Rootless Root: The Unix Koans of Master Foo.